- Autoritatea de concurență din Marea Britanie acuză Google de tactici anticoncurențiale pe piața de publicitate
- Progrese semnificative în înțelegerea depresiei
- Salvarea pădurilor presupune mai mult decât a planta copaci
- Sérgio Mendes, legenda braziliană a bossa nova, a murit la vârsta de 83 de ani
- Cel mai rapid supercomputer din lume își depășește limitele
Înalta Curte de Justiție atacă la CCR legea privind reforma pensiilor speciale
Magistrații instanței supreme – conduse de judecătoarea Corina Corbu – au fost convocați joi în Adunarea Generală pentru a decide sesizarea Curții Constituționale în privința celor două legi adoptate miercuri de Parlament.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a anunțat că a decis în unanimitate sesizarea Curţii Constituţionale în privința celor două legi, înainte de promulgarea acestora.
Argumentele aduse de instanța supremă în sesizarea către Curtea Constituțională
ICCJ spune că sesizarea de neconstituționalitate privește actul normativ în întregime, în cazul ambelor legi.
Legea privind reforma pensiilor speciale – ICCJ, despre motivele de constituționalitate extrinsecă:
- „Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
- Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
- Încălcarea art.1 alin.(3) și (5) din Constituție sub aspectul clarității și previzibilității normei juridice”.
Motive de neconstituționalitate intrinsecă:
- „Încălcarea art.124 alin.(3) prin raportare la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la independența justiției și la statul de drept.
- Încălcarea art.44 din Constituție și art.1 din Protocolul adițional nr.1 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, prin dispozițiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin.(2) al art.211 din Legea nr.303/2022 și ale art.I pct.4 din Lege, cu referire la art.211 alin.(41) din Legea nr.303/2022.
- Încălcarea principiului egalității în drepturi prevăzut de dispozițiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituție.
- Încălcarea dispozițiilor art.1 alin.(5), art.16 alin.(1) și art.56 alin.(2) din Constituție prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.
- Încălcarea art.1 alin.(4) din Constituție privind principiul separației și echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială și respectul reciproc între autoritățile statului, inclusiv prin raportare la dispozițiile art.147 din Constituție”.
Legea care interzice cumulul pensie-slariu la stat – ICCJ contestă:
- „Caracterul eterogen al legii și nesocotirea principiului unicității reglementării. Încălcărarea art.1 alin.(5) privind principiul legalității coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituția României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
- Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) și n) din Constituția României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
- Sub aspect intrinsec, s-a constatat că actul normativ examinat încalcă prevederile art.1 alin.(3) și (5) prin raportare la art.53 din Constituție cu privire la principiul securității raporturilor juridice, a clarității și previzibilității reglementării și a statului de drept”.